În două săptămâni am concediu. Relaxant. Tema de lucru este cunoscută. Lucrez la ea de câteva săptămâni. Şi ştiu că nu voi termina până la concediu. Nici nu trebuie. Este doar constructiv de concretizat soluţia. De pus carne pe idei. Schiţele sunt în cap şi câteva pe PowerPoint, unele chiar în CAD, şi trebuie dat viaţă în 3D.
Şi lucrând aşa, agale cum s-ar putea spune, vine şeful cu ideea:
este un alt proiect mai important, astfel că pentru următoarele 2 săptămâni ar fi bine să clarific acolo treaba.
2 săptămâni – parcă se ştia că plec în concediu exact în 2 săptămâni. Nu are însă nici o legătură. Aşa era plănuit de luni de zile ca proiectul să aibă FAT în prima săptămână din concediul meu, în a doua săptămână să fie dezasamblat şi trimis la client. Planul era făcut de la început, data de punere în funcţiune la client era stabilită la încheierea contractului de acum mai bine de 6 luni.
Treaba mea era să… fiu pompierul.
Inginerul care a lucrat la maşină până atunci, a fost mutat la un alt proiect şi în ultimele 4 săptămâni şi-a rezervat nici 10% din timp pentru problemele apărute la maşină. Şi eu trebuia să rezolv în 2 săptămâni problemele apărute în 4 săptămâni, inclusiv cele ce apar pe parcursul acestor 2 săptămâni.
Bineînţeles că toate piesele noi sunt aşteptate cam de 4 săptămâni – astfel că, după terminarea construcţiei şi eliberarea desenelor şi nomenclatoarelor de piese, dădeam informaţia că piesele trebuiesc să ajungă la locul de montaj “ieri”.
Este un fel de cod de lucru când prelucrarea pieselor trebuie să se facă extrem de rapid, cu prioritate mai mare de 1. Asta e un aspect pozitiv – să ştii că tot ceea ce construieşti este atât de important şi aşteptat.
Dar asta responsabilizează, deoarece intervine: stresul.
Şi când a venit stresul,
trebuie găsit metode de a scăpa din nou de el. Sub stres nu se poate face nimic bun. Trebuie să fim în continuare atenţi la toate aspectele care sunt mereu valabile când proiectăm CAD:
- să vedem piesele din jur şi, la finalizarea construcţiei, să verificăm de coliziune. Chiar dacă nu este timp, dar verificarea de coliziune duce la evitarea creării unor noi probleme, care au nevoie de alt timp şi alte piese. Este relaxant să ştii când ai terminat cu un punct, de tot.
- neapărat de creat o listă cu toate punctele deschise. Eu îmi fac o listă în care pot eu introduce comentarii, informaţii, culori. Nu-mi este de folos o listă, dacă nu pot să văd cum puctele de pe ea dispar, se transformă în verde, se tot împuţinează. De regulă o ţin în Excel, nu este neapărat necesar, dar documentul poate fi actualizat foarte uşor cu noile informaţii, chiar de 20 de ori pe zi. Poate fi însă şi un Screenshot al ecranului şi printare pe hârtie, şi apoi cu creionul pe hârtie, sau marker de diferite culori: portocaliu, galben, verde.
- esenţial într-un astfel de stres este: COMUNICAREA (este extrem de importantă). Două săptămâni se duc cât ai clipi, mai ales când rezolvarea problemelor este aşteptată de 4 săptămâni. Problemele, propunerile de rezolvare şi soluţiile trebuiesc clarificate neapărat, cât mai repede, chiar de câteva ori pe zi dacă trebuie (ideea este: ori de câte ori este necesar) cu montatorul, cu alţi colegi care pot veni cu idei de rezolvare, care au experienţă (adică ani de experienţă), şi nu în ultimul rând cu şeful. Toţi trebuie să lucreze ceas în acest timp scurt, pentru a fi eficienţi. Iar rotiţa care-i învârte pe toţi este inginerul. El trebuie să se învârtă şi să învârtă toate celelalte rotiţe. Chiar şi pe departamentul de achiziţionare.
- tot comunicare este şi cu furnizorii externi – dacă sunt propuneri de soluţii ce implică noi piese ale unor furnizori externi, este bine de luat feedback şi de la ei. Mai ales în situaţii de stres pot uşor să ne scape din vedere aspecte importante. Orice ocazie de comunicare aduce aceste aspecte din nou în atenţie.
- Dar mai ales furnizorii externi sunt importanţi, deoarece văd situaţia în cu totul alt mod decât noi, cei interni, şi pot veni cu soluţii noi, chiar foarte simple. Totuşi este bine de acceptat soluţiile lor cu ochi deschişi – în principiu ei au, de regulă, alţi ochelari: cum pot veni cu cât mai multe soluţii care să implice produsele lor.
- nu în ultimul rând sunt detaliile de construcţiecare sunt de evitat. Totuşi este bine ca orice piesă construită să fie astfel creată, pentru a fi 1:1 copiată în următorul proiect. Asta se întâmplă des: se vine cu o soluţie temporară, rapidă la problema concretă din proiect, soluţia funcţionează, şi nu se mai investeşte timp ulterior să se reducă numărul de piese sau să se eficientizeze procesul – ci modulul respectiv este 1:1 folosit în următorul proiect şi exact aşa eliberat spre achiziţionare.
- Avantajele sunt: a1. funcţionează, a2. nu mai investeşti timp.
- Dezavantajele sunt: d1. achiziţia este mai scumpă şi poate mai lungă, d2. montajul este mai complicat şi necesită probabil ajustare manuală.
- Este bine de avut în vedere că o “optimizare” nu duce neapărat la rezultatul aşteptat, ci poate face ca procesul să nu mai meargă – asta se întâmplă atunci când inginerul propus pentru a optimiza, nu înţelege procesul, nu înţelege care criterii anume sunt cât de importante. Şi este posibil să nu acorde importanţa necesară unui punct important. Acest aspect poate fi îmbunătăţit prin… comunicare.
Pe cât de importantă este comunicarea în relaţiile de zi cu zi dintre oameni, în familie, pe atât de importante sunt şi în afaceri şi la muncă, serviciu, chiar dacă munca noastră este, teoretic, la calculator.
Dar este relaxant să ştii că eşti în penultima zi înainte de concediu şi ai rezolvat toate punctele grave. Şi mai ai câteva care … oricum nu sunt necesare la această maşină, ci schimbările din montaj trebuie doar documentate.
Ai trecut şi tu prin perioade de stres ca inginer? Ai simţit şi tu entuziasm la început, pentru ca pe la mijloc să simţi un fel de … stres, tu lucrând la lista punctelor deschise şi ea fiind parcă din nou completată de puncte noi. Iar la final să fie linişte, toţi fiind de acord cu soluţiile oferite şi fiind pe cale de a fi realizate sau chiar pe drum.
Imaginea articolului de Gerd Altmann de la Pixabay